Forumul contabililor gorjeni

contagorj

via - http://www.vertical.dexternet.ro/index.dex?page=news&ziar=45&cat=739

Consultanþii fiscali în primejdie? (I)

O nouã categorie de liber profesioniºti tinde sã bulverseze mediile de afaceri româneºti dupã ce Ministerul de Finanþe a publicat Regulamentul de organizare ºi funcþionare al Camerei Consultanþilor Fiscali, considerându-se inacceptabilã imixtiunea Ministerului în contractele de consiliere ce sunt confidenþiale.

Acte normative în materie

Dar sã vedem ce spun actele normative în materie. În conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ºi exercitarea activitãþii de consultanþa fiscalã, aprobatã prin Legea nr. 198/2002, activitatea de consultanþã fiscalã constã în acordarea de servicii profesionale privind asistenþa de specialitate la întocmirea declaraþiilor de impozite ºi taxe, asistenþã pe nereguli fiscale ºi referitor la creanþele bugetare, cum sunt: amenzi, penalitãþi ºi majorãri, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, ca de exemplu ºi de reprezentare în faþa componentelor fiscale, iar în faþa organelor judecãtoreºti, în calitate de expert. Pentru atribuirea calitãþii de consultant fiscal candidaþii, persoane fizice, trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) sã fie licenþiaþi ai unei facultãþi cu profil economic ;
b) sã aibã o experienþã de minimum 5 ani în una dintre urmãtoarele activitãþi: elaborarea ºi aplicarea legislaþiei fiscale, administrarea ºi colectarea veniturilor publice, controlul fiscal, soluþionarea contestaþiilor, elaborarea ºi introducerea reglementãrilor contabile, precum ºi activitatea financiar-contabilã;
c) sã nu aibã antecedente penale ºi
d) sã promoveze examenul de atribuire a calitãþii de consultant fiscal.
Examenul pentru atribuirea calitãþii de consultant fiscal se organizeazã de Ministerul Finanþelor Publice, în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului finanþelor publice.
Consultanþii fiscali ºi societãþile comerciale de consultanþa fiscalã pot desfãºura, pe lângã activitatea de consultanþã fiscalã, cu respectarea condiþiilor prevãzute de actele normative în materie, ºi activitãþi de:
a) expertizã contabilã;
b) audit financiar;
c) instruire ºi perfecþionare în domeniul fiscal.
În finalul ordonanþei este prevãzutã supravegherea Ministerului Finanþelor Publice, ca autoritate publicã, sub care se va desfãºura activitatea Camerei Consultanþilor Fiscali. Ministerul Finanþelor Publice va urmãri permanent ca statutul ºi celelalte reglementãri emise de Camera sã nu contravinã reglementãrilor legale ºi ca deciziile luate de organele de conducere ale Camerei sã fie în conformitate cu statutul ºi cu celelalte reglementãri.
Dupã cum se poate observa supravegherea activitãþii consultanþilor fiscali a existat ºi pânã acum prin textul ordonanþei încã din anul 2001.
Regulamentul nu face altceva decât sã detalieze modalitãþile de organizare ºi exercitare a acestei profesii liberale. Tot în Regulament se mai aratã cã neprezentarea de cãtre consultant a datelor sau informaþiilor cerute de Minister, prin conducerea Camerei, se sancþioneazã cu excluderea din rândul membrilor Camerei. Toate acestea, puse cap la cap, induc ideea de birocraþie ºi control. Ministerul Finanþelor nu este de acord cu aceste afirmaþii, spunând cã accesul pe care îl va avea la informaþiile privind dispoziția fiscalã a contribuabililor “este permis în condiþiile respectãrii Codului de procedurã fiscalã”.
Nedumerirea pe care ar trebui sã o avem se referã la similitudinea textului regulamentului de organizare ºi funcþionare a activitãþii consultanþilor fiscali cu cel al auditorilor financiari, conform Ordonanþei de urgenþã nr. 75/1999.
Supravegherea autoritãþii de stat, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice este prezentã ºi în acest caz ºi nu a mai fãcut nimeni caz de imixtiune în datele confidenþiale ale clienþilor. Auditorii financiari membrii în condiþiile legii ai Camerei Auditorilor Financiari din România în exercitarea independentã a profesiei pot desfãºura: activitãþi de audit financiar, de audit intern, de expertizã contabilã ºi de evaluare, dar ºi activitãþi de asigurare a managementului financiar-contabil, reorganizare judiciarã ºi lichidare ºi activitãþi de consultanþã financiar-contabilã ºi fiscalã.
Mai mult, categoriile de entitãþi economice ale cãror situaþii financiare se auditeazã, adecvat prevederilor legale, se stabilesc de cãtre Ministerul Finanþelor Publice în acord cu Programul de implementare a Reglementãrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660 CEE ºi cu Standardele Internaþionale de Contabilitate.
Curios este cã cei care se plâng cel mai tare sunt marile firme de consultanþã financiarã ºi fiscalã, ca de pildă Deloitte, KPMG sau Scot&Company Consulting.
Consiliul Investitorilor Strãini (CIS) a trimis guvernanþilor o scrisoare, în care îi avertizeaza cã se încalcã independenþa unei asociaþii profesionale. De altfel, toate firmele mari întrebate au arãtat cã nu au nimic împotriva funcþionarii private a Camerei consultanþilor, ca un organism profesional, în care primeazã schimbul de idei ºi colaborarea voluntarã. Dar nu în “subordinea” MF. Subordonarea Camerei Consultanþilor Fiscali autoritãþii MFP conduce automat la pierderea independenþei acestui corp ºi împiedicã organizarea ºi progresul autonomã a profesiei, prin intermediul celor care sunt direct implicaþi în acest tip de activitate ºi care au deja o experienþã notabilã în domeniu.
Dar, sã ne întoarcem la textul legii.
Ca douã picãturi de apã produsele din cele douã regulamente sunt aproape identice:
„Supravegherea autoritãþii de stat nu aduce contact independentei Camerei ca organism profesional, aceasta activitate fiind privitã în contextul colaborãrii, astfel încât activitatea de consultanþa fiscalã sa corespundã exigenþelor în domeniu impuse de normele ºi standardele internaþionale.”
„Supravegherea autoritãþii de stat nu asigură mângâiere independentei Camerei ca organism profesional, aceasta activitate fiind privitã în contextul colaborãrii, astfel încât activitatea de audit financiar sa corespundã exigenþelor în domeniu impuse de normele ºi standardele europene.”
Care este totuºi nemulþumirea realã?
Consultanþii mai criticã ºi o altã prevedere a Regulamentului, care se referã la cei ce pot susþine concursul de admitere în Camera Consultanþilor Fiscali. Potrivit legii, te poþi înscrie dacã ai o experienþa de minimum cinci ani în elaborarea legislaþiei fiscale, în administrarea ºi colectarea veniturilor publice, în controlul fiscal, în soluþionarea contestaþiilor, în elaborarea ºi adăugarea Legii contabile sau în activitatea financiar-contabilã.
Cine poate corespunde criteriilor amintite? Evident, oamenii din Ministerul Finanþelor! Aceste norme au inflamat ºi mai tare spiritele. CIS spune ca, prin aceste norme, se încalcã liberul acces la o profesie ºi, prin aceasta, inclusiv Tratatul de aderare semnat de România cu UE.
Într-adevãr cele mai numeroase prevederi se referã la cei ce au desfãºurat activitate fiscalã, ºi mi se pare firesc sã fie aºa, dar existã ºi acea ultimã condiþie, dar ea existã totuºi, de a avea experienþã de minimum cinci ani în activitatea financiar-contabilã.
„Se îngrãdeºte ºi mai mult accesul cãtre desfãºurarea acestei profesii a indivizilor ºi firmelor care sunt prezente pe piaþã încã din 1990 ºi se refuzã recunoaºterea competenþelor profesionale ale consultanþilor care activeazã în domeniu”, spun la unison firmele mari de consultanþã.

Dr. ec. Violeta Tãtaru
_________________
http://targujiu.3xforum.ro/ - http://www.contacafe.ro/ - http://www.cabinetexpert.ro/ - http://www.bagamare.ro/ - http://www.pelarg.ro/

contagorj · Trimis: 02/10/2006 13:45 Titlul subiectului:

Consultanþii fiscali în primejdie? (II)

Astea consider cã sunt false probleme. Aºa cum nici Camera Auditorilor Financiari nu a mai reclamat imixtiuni în activitatea de auditare, nici Camera Consultanþilor Fiscali nu o va face. Parcã pentru a veni în întâmpinarea nemulþumirilor unor societãþi de consultanþã fiscalã, Ministerul Finanþelor recomandă noi modificãri ale Codului de Procedurã Fiscalã.

Soluþia fiscalã anticipatã

Este vorba de soluþia fiscalã anticipatã, un acord între Fisc ºi marii contribuabili, momentan, pentru care firma plãteºte un tarif (destul de substanþial -1.000 euro) dar, fiind sigurã cã perspectiva Fiscului asupra unei tranzacþii sau investiþii importante nu se va schimba. Soluþia fiscalã va specifica ºi data la care a fost emisã ºi de la care îºi va produce efectele, fãcând în acelaºi timp referire ºi la categoria obligaþiilor fiscale pentru care s-a emis cererea ºi tratamentul fiscal aplicabil acestora. Cererile privind emiterea soluþiilor fiscale individuale anticipate se soluþioneazã în termen de 45 de zile de la înregistrare. În situaþiile în care sunt necesare informaþii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, Comisia centralã fiscalã îºi rezervã dreptul de a întinde acest termen.

Ce spune ANF-ul

Un acord de preþ în avans costã 20.000 euro pentru marii contribuabili sau 10.000 de euro pentru ceilalþi, iar modificarea lui - 15.000 euro, respectiv 6.000 de euro. Cât despre ceea ce înseamnã consecință fiscal important, acesta se stabileºte din perspectiva contribuabilului. Un impozit de 100 milioane e una pentru o microîntreprindere ºi alta pentru o multinaþionalã.
Deºi ANAF a confirmat cã e vorba de "un fel de consultanþã", opinia generalã a analiºtilor economici este cã "e vorba de un serviciu". Soluþia fiscalã anticipatã e aceeaºi treabã pe care o face ANAF- ul, dar anterior, nu ulterior, ºi scoate ºi bani din asta. Ce se poate constata din lecturarea mai atentã a modificãrilor ce vor interveni în noul Cod de Procedurã Fiscalã este menþiunea cã cei care emit soluþiile anticipate sunt de la alt departament decât cei care fac inspecþia. Iar cel care solicitã, de fapt un aviz, vine cu datele afacerii ºi obþine o vizã cã structura de preþuri cu relaþiile afiliate este corectã. Specialiºtii din ANAF spun cã, dacã soluþia fiscalã individualã anticipatã conþine mai mult poziþia administraþiei fiscale pe chestiuni de drept – e mai mult o consultanþã, iar acordul de preþ în avans e mai mult un aviz. Ceva e neclar ºi legislaþia e încã incompletã.
Marea masã a contribuabililor - IMM-uri, liber - profesioniºti, cei care au cea mai mare nevoie de un sprijin, vor avea "acces" la noua mãsurã de-abia de la 1 ianuarie 2007. Pentru obþinerea unei soluþii fiscale individuale anticipate, contribuabilii trebuie sã trimitã o cerere, în care sã îºi prezinte datele de identificare, situaþia vizând contracte sau alte tranzacþii viitoare care fac obiectul cererii, starea de fapt viitoare pentru care se solicitã soluþia fiscalã, însoþitã de documente, obligaþiile fiscale pentru care se solicitã soluþia, ca ºi o declaraþie cã nu existã procedurã fiscalã administrativã sau judiciarã în curs pentru cazul descris ºi o menþiune ca datele furnizate sunt conforme cu realitatea.
"Nu se întâmplã ca acum, îndată ce contribuabilul vine la asistenþã, i se dã o soluþie, iar apoi inspectorul fiscal îl amendeazã, spunând ca întâia soluþie nu a fost corectã", au declarat surse din ANAF.
Pentru consultanþii fiscali, consider cã reglementarea este bine venitã: "La sfârºitul oricãrui act de la finanþe era scris: acest document nu are valoare de reglementare ºi nu e opozabil terþilor, fraza care pe noi, consultanþii fiscali, ne înnebunea; puteai sã îl arunci la coº", spune Gabriel Sincu, de la compania de consultanþã Haarmann Hemmeralth.

Conflict de interese

Mai rãmâne o problemã, care cu adevãrat nu este reglementatã, ºi anume aceea a conflictului de interese.
„Sunt îngrijorat cã Regulamentul nu prevede în nici un fel rezolvarea conflictului de interese ce poate apãrea în momentul în care unul dintre clienþi este în litigiu cu Ministerul Finanþelor, iar acesta solicitã accesul la dosar” a spus Dan Schwartz, Managing partner la Scot&Company Consulting. Consultantul este în esenþã o persoanã fizicã independentã, competentã ºi experimentatã într-un domeniu dat, care respectã un cod deontologic propriu funcþiei ºi misiunii pe care o îndeplineºte.
Consultantul fiscal este specializat ºi experimentat în domeniul fiscal ºi îþi poate împlini misiunea numai în baza unui contract scris care sã reglementeze foarte clar competenþele ºi limitele consultanþei.
Firmele pot ajunge sã înregistreze pierderi sau chiar sã intre în colaps financiar tocmai pentru cã au luat decizii pe baza unor informaþii incorecte.
"Identificarea riscurilor asociate afacerilor, analiza lor, asumarea, controlul sau transferul acestora sunt necesare pentru a avea o afacere profitabila. Diferenþa dintre un contabil ºi un consultant specilizat în investigaþii financiare este cã primul priveºte la cifre, în timp ce celãlalt priveºte dincolo de ele", spune Blãnculescu ºi are perfectã dreptate.
Din analize ºi studii de specialitate s-au desprins câteva idei privind mentalitatea unor manageri atunci când se pune problema de a apela la un consultant de indiferent ce naturã, dar mai ales unul fiscal.
Dintre factorii limitativi pentru acele entitãþi care nu au recurs la consultanþã s-au evidenþiat motivaþii de genul:
- Existã ºi la nivelul entitãþii persoane de specialitate care se pricep ºi de aceea le plãtesc.
- Nu cred cã e nevoie ºi nu-i vãd utilitatea, unitatea merge destul de bine.
- O sã mã coste o avere ºi nici nu voi avea rezultate cã am mai auzit eu…
- Dupã ce cã nu am bani nici sã plãtesc salariile ºi stau cu fricã cã închid porþile, sã mai angajez ºi consultant?
Ideile preconcepute cu care se înarmeazã mulþi manageri nu fac bine în primul rând unitãþii pe care o conduc ºi în al doilea rând mediului de afaceri.
Am auzit o interpretare foarte plasticã la un întreprinzãtor, care de altfel are succes, în ce priveºte persoana care s-a prezentat la biroul sãu pentru a-i dărui servicii de consultanþã în ce priveºte viitorul ºi mai prosper al firmelor sale. „Consultantul este cineva care împrumutã ceasul meu, pentru a-mi spune cât este ora”.
Idei de genul cã cei care vin sã facã consultanþã sunt niºte manipulatori ºi „vând vânt” cam scump pentru buzunarele românilor ar necesită sã nu se mai regãseascã în portofoliul de argumente al acelui manager care se vrea de succes.
Statisticile aratã cã recurgerea la consultanþã reprezintã de fapt rezolvarea unei probleme în proporþie de 30 % ºi dobândirea de economii în aceeaºi proporþie.
Dar mai reprezintã ºi externalizarea unei activitãþi cam în procent de 22% ºi totodatã obþinerea unui punct de vedere diferit în proporþie de 12%.
La români, ca la români diferenþa o reprezintã imitarea concurenþei – adicã 6%.
Deocamdatã, principalii clienþi ai unei societãþi de consultanþã financiarã ºi fiscalã sunt firmele strãine. Românii nu pun preþ pe un sfat bun. Firmele ºtiu cã le trebuie consultanþã ºi multe dintre ele vin cu consultanþii din þara de origine, iar cei mai isteþi se asociazã cu firme de consultanþã autohtone, mai ales în cazul unor privatizãri.
Românii, dupã 50 de ani de comunism, nu s-au obiºnuit cu ideea de a plãti pentru un sfat bun.
Am mai spus-o ºi trebuie sã mã repet. Trebuie sã trecem un obstacol de mentalitate. Nu trebuie sã criticãm tot timpul doar de dragul de a fi “Gicã contra”. Ar fi mult mai constructiv dacã am vedea cum putem sã ne ajutãm între noi, pe noi ºi pentru binele nostru.
_________________
http://targujiu.3xforum.ro/ - http://www.contacafe.ro/ - http://www.cabinetexpert.ro/ - http://www.bagamare.ro/ - http://www.pelarg.ro/

cubbusiness · Junior Data inscrierii: 17/Noi/2006 Mesaje: 2

le gasiti pe forumul www.contabile.ro
tot pe forumul nostru gasiti si bibliografia si tematica pentru examen.

www.contabile.ro

www.x6.ro · Junior Data inscrierii: 02/Mar/2007 Mesaje: 2

multumim

[url]www.x6.ro[/url]